specii spontane

Rezolutie optima 1024/768

"Biotehnologii de micromultiplicare, conservare si selectie somnaclonala a arborilor si arbustilor ornamentali pentru reabilitare peisagistica"/ARBOOR

Identificarea de specii din flora spontana, cu valoare ornamentala

Paliurus spina-christi Mill.

Ziziphus jujuba Mill.

Staphylea pinnata L.
Arbust indigen, spinos, cu scoarta cenusie, atinge inaltimi de 2 pana la 5 m.
Frunzele sunt alterne, pe fata verzi-inchis, pe dos verzi-deschis.
Florile sunt mici, de culoare galben-verzui.
Fructele lemnose, galbui sau rosietice, globuloase.
Sensibil la ger si ingheturile tarzii.
Prefera climatul arid si secetos.
Se poate folosi cu succes la garduri vii Arbust spontan ce poate atinge inaltimi maxime de 8 m cu cu lujeri spinosi bruni sau verzi.
Frunzele sunt alterne, de 2-6 cm lungime, iar florile sunt mici si galbene.
Fructul ovoid sau oblong are culoarea rosu inchis si este de 1.5-2.5 cm lungime.
Rezista bine la seceta si insolatie, fiind insa sensibila la ger si ingheturile tarzii.
Datorita spinilor abundenti si intepatori poate fi folosita cu succes la garduri vii, dar poate fi plantata si ca exemplare izolate sau in biogrupe. Arbust indigen, in forma de tufa, ce poate atinge inaltimi de pana la 5 m.
Lujerii sunt verzi-maslinii pana la rosii-bruni.
Frunzele imparipenat-compuse, cu 5-6 foliole de forma eliptica, fin dentate, pe partea superioara verzi-proaspat, iar pe partea inferioara albastrui si poroase pe nervuri si spre baza.
Se poate folosi in parcuri si gradini izolat sau in grupe de 3-5, suportand semiumbra.
In zona localitatii Brancovenesti din judetul Mures au fost identificate in flora spontana populatii de Staphylea pinnata care vegeteaza foarte bine în zona, populand terenuri in panta si terenuri pietroase, degradate.
De asemenea, Staphylea pinnata completeaza foarte bine etajul inferior si expozitiile nordice ale plantatiilor masive de arbori dovedind o buna capacitate de adaptare la conditii de umbra si concurenta pentru apa. Aceasta specie este foarte decorativa, fiind un arbust de talie mare, cu frunze imparipenat compuse si flori albe care apar la începutul verii.
Fructele sunt insa spectaculoase prin forma de capsule veziculoase de culoare alb-verzui. In bataia vantului emit un fosnet placut datorita miscarii libere a semintelor in interiorul fructului.

In zona localitatii Jurilovca din judetul Tulcea, in punctul Capul Dolosman, s-au identificat in flora spontana plante izolate si grupuri de plante din speciile Ziziphus jujuba si Paliurus spina-christi.
Aceste specii vegeteaza bine in conditii de uscaciune si soluri relativ sarace, pe suprafete intinse fiind singurele specii lemnoase prezente.
In conditiile climatice specifice ale zonei cele doua specii vegeteaza bine si prezinta o buna capacitate de inflorire si fructificare.
Se poate observa ca ambele specii au si valoare ornamentala atat prin habitus, prin frunzis dar si prin modul de ramificare, conformatia ramurilor, prin forma si culoarea fructelor

Paliurus spina-christi Mill.	Ziziphus jujuba Mill.	Staphylea pinnata L.
Arbust indigen, spinos, cu scoarta cenusie, atinge inaltimi de 2 pana la 5 m. Frunzele sunt alterne, pe fata verzi-inchis, pe dos verzi-deschis. Florile sunt mici, de culoare galben-verzui. Fructele lemnose, galbui sau rosietice, globuloase. Sensibil la ger si ingheturile tarzii. Prefera climatul arid si secetos. Se poate folosi cu succes la garduri vii	Arbust spontan ce poate atinge inaltimi maxime de 8 m cu cu lujeri spinosi bruni sau verzi. Frunzele sunt alterne, de 2-6 cm lungime, iar florile sunt mici si galbene. Fructul ovoid sau oblong are culoarea rosu inchis si este de 1.5-2.5 cm lungime. Rezista bine la seceta si insolatie, fiind insa sensibila la ger si ingheturile tarzii. Datorita spinilor abundenti si intepatori poate fi folosita cu succes la garduri vii, dar poate fi plantata si ca exemplare izolate sau in biogrupe.	Arbust indigen, in forma de tufa, ce poate atinge inaltimi de pana la 5 m. Lujerii sunt verzi-maslinii pana la rosii-bruni. Frunzele imparipenat-compuse, cu 5-6 foliole de forma eliptica, fin dentate, pe partea superioara verzi-proaspat, iar pe partea inferioara albastrui si poroase pe nervuri si spre baza. Se poate folosi in parcuri si gradini izolat sau in grupe de 3-5, suportand semiumbra.
		In zona localitatii Brancovenesti din judetul Mures au fost identificate in flora spontana populatii de Staphylea pinnata care vegeteaza foarte bine în zona, populand terenuri in panta si terenuri pietroase, degradate. De asemenea, Staphylea pinnata completeaza foarte bine etajul inferior si expozitiile nordice ale plantatiilor masive de arbori dovedind o buna capacitate de adaptare la conditii de umbra si concurenta pentru apa. Aceasta specie este foarte decorativa, fiind un arbust de talie mare, cu frunze imparipenat compuse si flori albe care apar la începutul verii. Fructele sunt insa spectaculoase prin forma de capsule veziculoase de culoare alb-verzui. In bataia vantului emit un fosnet placut datorita miscarii libere a semintelor in interiorul fructului.
In zona localitatii Jurilovca din judetul Tulcea, in punctul Capul Dolosman, s-au identificat in flora spontana plante izolate si grupuri de plante din speciile Ziziphus jujuba si Paliurus spina-christi.
Aceste specii vegeteaza bine in conditii de uscaciune si soluri relativ sarace, pe suprafete intinse fiind singurele specii lemnoase prezente. In conditiile climatice specifice ale zonei cele doua specii vegeteaza bine si prezinta o buna capacitate de inflorire si fructificare. Se poate observa ca ambele specii au si valoare ornamentala atat prin habitus, prin frunzis dar si prin modul de ramificare, conformatia ramurilor, prin forma si culoarea fructelor